Meniu principal
Reportaje
Ultimele articole
- Moldavia And The Russian Expansion In The Black Sea Basin During 1768 -1856
- The Tsarist Policy Of Rooting Out The National Spirit And Assimilation. The Resistance Put Up By Bessarabian Romanians
- On The Romanians’ And Their Country’s (Countries’) Names
- Moldovan Identity. The Story Of A Concept
- Gheorghe Cojocaru: We Delayed Our Dissociation From Communism
Comunicate de presa
Autentificare
Evenimente viitoare
No current events.
Evenimente trecute
- 18.04.2011 - 04.05.2011 Expozitie manastiri rupestre B...
- 26.03.2011 - 26.03.2011 93 de ani de la Unirea Basarab...
- 07.10.2010 - 09.10.2010 SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ între...
- 14.06.2010 - 15.06.2010 ROMÂNIA ŞI REPUBLICA MOLDOVA...
- 29.03.2010 - 30.03.2010 Democraţie vs. Totalitarism: ...
Parteneri
| PRIVILEGIUL DE A ÎNVĂŢA ROMÂNEŞTE |
|
În legătură cu tristul sfârşit pe care l-a avut propunerea deputatului basarabean d. Gulikin, în Duma Imperială, pentru modificarea proiectului de lege a învăţământului general primar, în sensul că moldovenii noştri din Basarabia să fie puşi printre naţionalităţile care vor dobândi prin această lege privilegiul de a-şi învăţa copiii în şcoli naţionale, cu predarea obiectelor în limbile respective naţionale, vreau să dau pentru publicul cititor din România câteva note, care ar fi în stare să explice măcar în parte această nereuşită. Lucrul se prezintă în modul următor. La discuţia punctului de lege care priveşte vechea limbă slavonă bisericească, pe care chiar ruşii actuali n-o mai înţeleg, deputatul Basarabiei, preotul Ghepeţki, moldovean de origine, a spus nici mai mult, nici mai puţin decât următoarele: „Vă mărturisesc, domnilor deputaţi, că moldovenii noştri din Basarabia tresaltă de bucurie şi de mândrie când văd că copiii lor citesc bisericeşte slavoneşte şi că deci Duma Imperială nu este în drept de a refuza moldovenilor să-şi înveţe copiii în limba bisericească slavonă; în cazul însă contrariu, Duma ar nemulţumi ţara noastră, pentru că poporul însuşi al Basarabiei sincer doreşte aceea despre care vă vorbesc...“ [...] Ei toţi [ceilalţi deputaţi basarabeni], afară de d. Gulikin, au găsit cu cale, prin tăcerea lor, să se asocieze la părerea lui Ghepeţki [...] Astfel, prin voturile şerpilor hrăniţi la sânul Basarabiei înseşi, a fost distrusă prima iluzie, primul pas care se făcea pentru scoaterea poporului moldovenesc din Rusia din bezna întunericului. Mărinimosul, velicorusul Gulikin făcuse ceea ce-i dictase conştiinţa de om şi de cetăţean. Nereuşita propunerii lui e încă o pată de veşnică ruşine pe acei care cu atâta uşurinţă pun în pericol soarta unui popor, din sânul căruia se trag şi care îi hrăneşte!... Numai mulţumită lor, acestor oameni netrebnici şi slugarnici, s-a întâmplat aceea ce s-a întâmplat; căci iată ce scrie d. Gulikin în coloanele ziarului Besarabeţ, al amicului nostru Alexis Nour: „Sunt foarte întristat şi indignat... La votarea propunerii mele nu s-au ajuns decât trei voturi, pe când deputaţii basarabeni au 8; dacă ei s-ar fi reţinut cel puţin de la votare, propunerea mea numaidecât trecea. Dumnezeu ne va judeca, şi generaţiile viitoare îşi vor spune cuvântul lor, conştiinţa mea însă este curată.“ Deputatul Gulikin e indignat de purtarea colegilor săi basarabeni în Dumă! D-sa se întreabă de unde atâta zel pentru rusificarea Basarabiei la deputaţii basarabeni de origine moldovenească? Şi noi ne indignăm, deşi demult am înţeles încotro tind boierii basarabeni şi o parte din preoţimea noastră [...] Tocmai în starea de astăzi, cu şcoala rusească de la care moldoveanul nu se alege cu nimic şi cu puţină slavonă şi tămâie, boierii şi preoţimea din Basarabia cât se poate de bine exploatează turma mută şi oarbă a două milioane de moldoveni harnici şi nepretenţioşi!... Ceea ce însă spun deputaţii moldoveni în Dumă – cei trei boieri şi preotul Ghepeţki – sunt numai nişte evidente minciuni, prin care totuşi au reuşit să respingă propunerea unui rus dezinteresat, d. Gulikin. (Viaţa Românească nr. 1, 1911, în Publicistică, Editura Museum, Chişinău, Fundaţia Culturală Română, Bucureşti, 2001) |




