forex trading logo
Română (România)English (United Kingdom)


Perioade Istorici Carti Forum

Autentificare



Evenimente viitoare

No current events.

Evenimente trecute

Parteneri

Banner
Banner
Home History and school Interferenţe şi conexiuni curriculare: istoria la est de prut
Interferenţe şi conexiuni curriculare: istoria la est de prut
Article Index
Interferenţe şi conexiuni curriculare: istoria la est de prut
Extrase curriculare
Limba si istoria
All Pages
Page 1 of 3
There are no translations available.

În fosta U.R.S.S., istoria, ca disciplină de studiu şi obiect de cercetate, a fost folosită în calitate de instrument al justificării politicii externe expansioniste şi a celei interne de deznaţionalizare, promovate de statul sovietic. Din acest motiv, fostele republici unionale, cât şi statele ex-socialiste căzute la vremea lor sub impactul ideologiei comuniste urmează să depolitizeze ştiinţa şi învăţământul, racordându-le la adevăratele valori şi conţinuturi istorice. În 1991, O.A. Omelcenko, un profesor din Moscova, scria: „Istoriografia sovietică a statului şi dreptului, ca şi întreaga ştiinţă istorică şi juridică din acele timpuri se afla sub influenţa totală a ideologiei marxiste, în a cărei interpretare, fenomenele istoriei dreptului erau tratate prin prisma factorului social“. La Chişinău acest fapt a fost sesizat încă în primii ani ai perestroicăi gorbaceoviste, fiind creată Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova, apoi prin schimbările curriculare ale programei pentru istoria naţională, fiind introdus cursul de istoria românilor.

În urmă cu trei ani (noiembrie 2002) am avut ocazia să particip la o sesiune consacrată studiului comparativ al istoriei Imperiilor Rus, Otoman şi Habsburgic, organizată de Catedra de Istorie a Universităţii Central-Europene din Budapesta. Reprezentantul catedrei-gazdă Alexandr Miller – un istoric din Moscova, care era şi moderatorul şedinţei – a făcut prin tangenţă câteva referinţe la predarea istoriei naţionale (or a patriei) în fostele republici ale Uniunii Sovietice. În calitate de exemple au fost aduse Ucraina şi Moldova. În primul caz domnia sa se şi ne întreba: „Putem noi oare vorbi despre o Istorie a Ucrainei, în momentul în care Ucraina ca stat nu a existat, spre exemplu, în secolul al XVI-lea?“. În cel de al doilea caz, al Moldovei, profesorul moscovit a declarat următoarele: „Priviţi ce se întâmplă în Republica Moldova! Acolo, în calitate de istorie naţională, este studiată Istoria României, or istoria altui stat, deşi în acelaşi secol – al XVI-lea – pe harta politică a Europei a existat statul feudal Moldova, şi nu cel al României...“. Celor prezenţi li s-a părut o inadvertenţă, o confuzie. Din Ucraina nu era nimeni, iar din Moldova, spre nefericirea lui Miller, eram subsemnatul. M-am simţit obligat să intervin şi să „limpezesc lucrurile“, menţionând că nu este vorba de istoria unui stat vecin, România, ci de istoria unei naţiuni.
Cazul „Alexandr Miller-2002“ de la CEU nu a fost şi nici nu putea fi ceva surprinzător. Noi, cei din aşa-zisa Basarabie, am fost şi mai rămânem în vizorul Kremlinului. Dilemele de genul „Istoria Românilor vs. Istoria Moldovei“ sau „Limba Română vs. Limba Moldovenească“ sunt un ecou relativ îndepărtat al politicii de deznaţionalizare promovate de autorităţile ruse de la 1812 încoace. Iar ceea ce avem noi astăzi real în învăţământul istoric şi lingvistic din Republica Moldova este o dovadă a triumfului veritabilei ştiinţe asupra pseudoştiinţei.
În cele ce urmează vă propun să urmăriţi cum programa de studiu la istoria naţională a spaţiului dintre Prut şi Nistru a fost influenţată de evenimentele politice din anii 1940/41-1944/45 şi cele ce au urmat anului 1991 – proclamarea independenţei de stat a Moldovei faţă de U.R.S.S. Mai întâi de toate însă, să facem câteva constatări privind conţinutul curricular al istoriei naţionale în Moldova Sovietică şi cel al istoriei românilor implementat de mai bine de un deceniu în Republica Moldova.

Prev - Next >>
 


Powered by Joomla!.