Meniu principal
Reportaje
Latest News
- Moldavia And The Russian Expansion In The Black Sea Basin During 1768 -1856
- The Tsarist Policy Of Rooting Out The National Spirit And Assimilation. The Resistance Put Up By Bessarabian Romanians
- On The Romanians’ And Their Country’s (Countries’) Names
- Moldovan Identity. The Story Of A Concept
- Gheorghe Cojocaru: We Delayed Our Dissociation From Communism
Comunicate de presa
Autentificare
Evenimente viitoare
No current events.
Evenimente trecute
- 18.04.2011 - 04.05.2011 Expozitie manastiri rupestre B...
- 26.03.2011 - 26.03.2011 93 de ani de la Unirea Basarab...
- 07.10.2010 - 09.10.2010 SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ între...
- 14.06.2010 - 15.06.2010 ROMÂNIA ŞI REPUBLICA MOLDOVA...
- 29.03.2010 - 30.03.2010 Democraţie vs. Totalitarism: ...
Parteneri
| DE LA AMAGIRE LA REALITATE |
|
There are no translations available. Din punctul de vedere al Republicii Moldova, conferinta de sfirsit de an a OSCE a demonstrat doua fapte: Unul devenise de mult cunoscut: neputinta acestei organizatii. Celalalt fapt este o premiera: succesul Chisinaului in a mobiliza sustinerea Statelor Unite si a Uniunii Europene, care au cerut ferm retragerea trupelor rusesti din Republica Moldova. Acest succes este un prim rezultat al politicii inaugurate anul trecut de presedintele Vladimir Voronin si echipa sa, o politica intarita de parteneriatul parlamentar care a marit credibilitatea Republicii Moldova la Washington, Bruxelles si in alte capitale.Eficienţa şi credibilitatea OSCE sînt aproape de zero pe planul securităţii europene. Din acest punct de vedere, deja de citiva ani nimeni nu mai ia în serios OSCE. Republica Moldova este singura ţară din Europa în care OSCE pretinde să joace rolul de actor de securitate, rol pentru care această organizaţie nu dispune de instrumentele necesare, si e paralizata din interior de Rusia, cum s-a dovedit iarasi la aceasta conferinta de sfirsit de an. Mai grav, OSCE depinde de Rusia pentru supravieţuirea politica a organizaţiei si chiar pentru aprobarea bugetului. Rusia a declarat încă din 2001, în ceea ce priveşte Republica Moldova, că nu se consideră obligată de acordurile OSCE de la Istanbul din 1999 referitoare la retragerea trupelor rusesti. De atunci incoace, inclusiv la aceasta conferinta de sfirsit de an, Rusia a tratat acordurile de la Istanbul cu dispret fätiş, iar OSCE nici acum n-a fost capabila sa reactioneze. Daca noi continuăm sa depindem numai de acele acorduri, inseamna ca procedăm ca in acel proverb despre omul care incearca sa se salveze de la innec agatindu-se de un pai. Chiar daca argumentul Istanbul 1999 ramine unul necesar, el nu-i nici pe departe suficient. E cazul sa folosim argumente mai puternice, mai convingatoare. Ele ne stau indemina si ma voi referi la ele curind intr-un comentariu aparte. Personal cred cä Presedintia si Ministerul de Externe dispun de asemenea argumente si vor sti sa le foloseasca cu pricepere. În sfîrşit, seful misiunii OSCE din Chisinau, dl. William Hill, pare acum sa recunoasca unele adevaruri. In conferinta de presa din 9 Decembrie, dl. Hill a spus deschis ca OSCE nu dispune de mecanisme pentru a asigura executarea deciziilor sale, si ca nu poate nici macar sa adopte decizii in lipsa unui consens intre principalele tzari --- adica, mai pe sleau, daca nu consimte Rusia. Referitor la comportarea Rusiei, dl. Hill a exprimat in conferinta de presa sperante, rugaminti, regrete: Acestea sint expresii ale neputintei demonstrate de-a lungul anilor. Trupele ruseşti nu se retrag din Republica Moldova. Kremlinul si Tiraspolul comit şi alte acţiuni ilegale pe malurile Nistrului. Dl. Hill şi OSCE nu pot face nimic, nu numai la Moscova, dar nici macar la Tiraspol. Precum scrie analistul chisinauean Iurie Pîntea de la Institutul de Politici Publice intr-un articol recent in Moldova Azi, misiunea OSCE nu poate mai mult decit sa adreseze rugaminti Moscovei si Tiraspolului. Vreme de patru ani, misiunea OSCE a încercat sa ascunda aceste adevaruri, pretinzind că organizatia si misiunea va rezolva problemele Republicii Moldova cu trupele rusesti si separatismul Tiraspolului. Prin aceasta, misiunea --- si nu numai ea --- pur si simplu a amagit Republica Moldova. S-au pierdut patru ani. Incercarile s-au dovedit zadarnice, strategia gresita sau inexistenta, promisiunile desarte. Dl. Hill a promovat energic reţete care ar fi lichidat statul Republica Moldova, ca de exemplu federalizarea tzarii sub un protectorat rusesc. Chiar si acum, Misiunea OSCE promoveaza un proiect chipurile de securitate militara, care ar legifera trupele Tiraspolului si ar permite raminerea trupelor rusesti pe teritoriul Republicii Moldova. Dl. Hill si consultantul său generalul Aussedat laolalta cu ambasadorul rus Nesteruskin au prezentat acest plan in 8 Decembrie la sediul OSCE din Viena. Ei s-au pomenit intr-o situatie jenanta, prezentarea lor fiind criticata de toti specialistii militari occidentali care au luat cuvintul in replica. Comportamentul Rusiei la reuniunea de sfirsit de an a OSCE la Ljubljana era previzibil. Din punctul de vedere al Republicii Moldova, OSCE nu mai este in nici un caz locul deciziilor, cu atit mai putin al sperantelor. OSCE nu-i decit un loc printre altele in care Statele Unite si Uniunea Europeana pot demonstra ca sustin, cum au si inceput sa faca, pozitia Republicii Moldova. Locul deciziilor este la Bruxelles si mai ales la Washington.
December 9, 2005 |




