Meniu principal
Reportaje
Latest News
- Moldavia And The Russian Expansion In The Black Sea Basin During 1768 -1856
- The Tsarist Policy Of Rooting Out The National Spirit And Assimilation. The Resistance Put Up By Bessarabian Romanians
- On The Romanians’ And Their Country’s (Countries’) Names
- Moldovan Identity. The Story Of A Concept
- Gheorghe Cojocaru: We Delayed Our Dissociation From Communism
Comunicate de presa
Autentificare
Evenimente viitoare
No current events.
Evenimente trecute
- 18.04.2011 - 04.05.2011 Expozitie manastiri rupestre B...
- 26.03.2011 - 26.03.2011 93 de ani de la Unirea Basarab...
- 07.10.2010 - 09.10.2010 SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ între...
- 14.06.2010 - 15.06.2010 ROMÂNIA ŞI REPUBLICA MOLDOVA...
- 29.03.2010 - 30.03.2010 Democraţie vs. Totalitarism: ...
Parteneri
| ÎN ZAIMUL LUI ALEXEI MATEEVICI |
|
There are no translations available. În numărul din luna iulie a acestui an, revista Magazin istoric a publicat o emoţionantă evocare a poetului Alexei Mateevici. Aflându-mă pentru câteva zile în Basarabia am dorit să aflu ce mai ştiu astăzi despre Alexei Mateevici românii din localitatea în care s-a născut poetul. Prilejul călătoriei l-a constituit o invitaţie la o şcoală de vară organizată lângă Chişinău. M-am întâlnit cu 200 de tineri, cărora le-am vorbit despre deznaţionalizarea practicată de autorităţile sovietice împotriva populaţiei româneşti din stânga şi din dreapta Nistrului. Am oferit fiecărui participant câte un exemplar din revistă. Mi-au spus că o aşteptau cu nerăbdare. După întâlnirea cu tinerii, am plecat spre sudul Basarabiei, unde se află satul Zaim, în care a copilărit poetul Alexei Mateevici de la vârsta de cinci ani, când tatăl a fost trimis acolo ca preot. Am întrebat localnicii dacă ştiu unde este casa în care a copilărit poetul. M-au îndrumat imediat. Pe o stradă în apropierea bisericii unde este înmormântat Mihai Mateevici, tatăl poetului, şi care a fost închisă timp de 50 de ani, am descoperit o curte mare plină de copaci. Domnea o linişte patriarhală. În curte se înalţă monumentul poetului, iar casa este păstrată aşa cum a fost acum o sută de ani. Am întrebat o doamnă ce locuieşte în apropiere, dacă puteam vizita curtea şi casa. Încântată că veneam de la Bucureşti să vizitez ţinuturile lui Mateevici, l-a anunţat imediat pe directorul Casei-muzeu. I-am spus domnului Ion Găină că am venit la Zaim pentru a oferi câteva exemplare din revista Magazin istoric, în care tocmai a fost publicat un articol despre poetul Alexei Mateevici. În curte se află monumentul poetului sculptat la Bucureşti în anul 1992 de Mihai Ecobici, Tiberiu Moşteanu şi Tudor Şerban. Anual, în luna martie, aici se organizează „Zilele Mateevici“. Evenimentul se află la cea de a XIII-a ediţie. Profesorii de limba română împreună cu elevii din comunele învecinate şi scriitori din întreaga Basarabie se întâlnesc şi îl serbează pe poet. Casa în care a copilărit este bine întreţinută, camerele păstrează mobilierul familiei. Fiecare cameră are specificul ei, dar cea mai impresionantă este camera în care se află Masa tăcerii şi Treptele spiritualităţii. Într-un colţ special amenajat, sunt aşezate cutii cu pământ de la mormintele unde se odihnesc domnitori, scriitori şi oameni de cultură din întreaga ţară. Vizitatorii se opresc o clipă şi aprind câte o lumânare. Astfel, Ion Găină i-a adus aproape de universul lui Mateevici pe clasicii culturii româneşti şi pe marii domnitori ai neamului. Casa memorială Alexei Mateevici din Zaim ar trebui să devină un loc obligatoriu de trecere pentru orice român care călătoreşte peste Prut. Iar Muzeul Literaturii Române, autorităţile culturale române, în general, ar trebui să îi întindă o mână de ajutor domnului Ion Găină în efortul său de a păstra amintirea poetului şi, prin el, limba şi istoria românilor. |




